Convocator: Adunare Generala a Clubului Alpin Român pentru 29 Mai 2024
pe munte

instruire

rapoarte de tura

etica alpină

Istorie CAR

Home » etica alpină, mediu, pe munte

Recomandarile Clubului Alpin Român în legătură cu amenajarile / reamenajările de trasee de alpinism în România

Submitted by on September 8, 2017 – 10:52 AMNo Comment

uiaa-car

Acestea sunt recomandarile în legătură cu reamenajările de trasee în zona Coștila și în România în general, agreate în CAR.

În primul rând vrem să aducem la cunoștință publicului larg că reamenajarea unui traseu de alpinism reprezintă un punct foarte sensibil și de aceea trebuie tratat cu maximă precauție deoarece poate schimba traseul și abordarea inițială după reamenajarea lui.
Suntem siguri că cei care doresc reamenajarea traseelor îşi doresc să facă un lucru bun, doar că de cele mai multe ori “drumul spre iad e pavat cu cele mai bune intenții”.

Considerăm că este important să se  respecte NORME ȘI PRINCIPII stabilite de comun acord cu premieriștii, cu factorii de decizie implicați în zona alpinismului (Federația Română de Alpinism și Escaladă, Clubul Alpin Român și alte cluburi alpine din țară).

Există două curente în lume în legătură cu reamenajarea traseelor. Puriștii sunt cei care și-ar dori să nu se utilizeze spituri pentru reamenajarea traseelor, alpinistul fiind responsabil de siguranța sa în fiecare moment.
Al doilea curent este cel sportiv sau de masă în care se dorește reamenajarea traseelor în stil de escaladă, cât mai sigur cu ancore mecanice (spituri) pentru a putea fi parcurse de cât mai mulți alpiniști, să nu se gândească prea mult la siguranța lui.

Bineințeles că există un curent de a transforma traseele vechi de alpinism în trasee de escaladă și aici apar anumite conflicte și nevoia de a respecta niste norme.

Cert este că cu cât se utilizează mai mult ancore mecanice (spituri) cu atât traseele devin mai sigure şi atunci nevoie de protecţie și de a se gândi la protecție este mai mică ceea ce nu este întotdeauna bine, pentru că diferenţa majoră între un căţărător sportiv şi un alpinist este felul în care abordează fiecare protecția proprie. Cățărătorul sportiv nu se gândește la siguranţă pentru că aceasta e dată de ancorele fixe amplasate pe traseu. În schimb un alpinist trebuie să se gândească în fiecare moment la siguranţa lui. De aceea pentru a realiza acest lucru trebuie să fie înzestrat cu diverse materiale (asigurări mobile, pitoane, ciocan, clifuri care să îl ajute să se protejeze de o eventuală cădere etc). În ultima vreme datorită reamenajărilor făcute fără a respecta normele și principiile enunțate mai jos au dus la un fapt îngrijorător. Majoritatea cățărătorilor merg pe trasee fără a mai lua la ei materiale suplimentare pentru protecție.

Părerea noastră a Clubului Alpin Român este că ar trebui să se stabilească de comun acord anumite trasee să fie reamenajate în stil sportiv pentru a putea fi parcurse de mai multe persoane, dar acest număr de trasee să fie limitat.

În această listă NU POT intra Scorpionul, Fisura Albastra, Fisura Multdorită, Memorialul Emilian Cristea, Diedrul Pupezei, Speranţei, Furcile, 3 Surplombe etc

Principiul de bază este păstrarea caracterului inițial al traseelor.

Pentru traseele acestea care au intrat în istorie trebuie păstrat cât mai mult caracterul inițial al lor și anume reamenajarea lor să se facă strict cu pitoane în asa fel încât să se păstreze cât mai mult caracterul inițial al lor.

Alte reguli pe care le considerăm esenţiale când se va face reamenajarea traseelor:

1. Utilizarea a două ancore mecanice (spiturilor) în regrupări.
2. Linia traseului nu trebuie să fie modificată după reamenajare.
3. Traseele deschise în manieră de cățărare curată (“clean climbing”) parcurse doar cu asigurări mobile nu trebuie amenajate cu spituri, trebuie lăsate în maniera în care au fost deschise.
4. NU SE VOR AMPLASA spituri / ancore mecanice / pitoane în zonele unde se pot plasa asigurări mobile și traseul poate fi parcurs în acest mod.
5. Zonele în care la premieră s-a mers fără asigurări pe mai mulți metri (runouts) nu trebuie modificate prin amplasarea de spituri / pitoane care să dea siguranță suplimentară celor care parcurg traseul. Astfel de modificări duc la schimbarea caracterului traseului.
6. Este important să existe acordul premieristului în cazul în care se face reamenajarea, si cu toate acestea să fie respectate toate regulile de mai sus chiar dacă premieristul își dă acordul pentru reamenajare.
7. Materialele folosite pentru reamenajare respectă normele de siguranță UIAA (nu CE).

Legat de deschiderea de noi rute:
1. Deschiderea de noi rute în zonele alpine se poate face doar de jos în sus.
2. În zonele unde s-a stabilit de către comunitate că nu se vor utiliza spituri, utilizarea acestora se va face foarte limitat doar acolo unde nu se pot pune alte asigurări și gradul de risc este ff mare.
3. Premieristul are libertatea de a stabili etica în care amenajează un traseu cu excepţia de la punctul 2, dacă există o regulă care spune că nu se vor utiliza spituri în zonă.

Toate aceste principii si reguli nu sunt noi. Toate cluburile alpine din Vest s-au lovit de aceste probleme și UIAA a așezat cluburile la masa de discuții. Rezultatul a fost că s-au găsit soluții bazate pe discuții cu toate părțile implicate în așa fel încât să aibă acceptul majorității actorilor implicați.
De aceea este important să nu reinventăm roata și să ne aliniem la aceste norme și principii.

Ca bibliografie:
Manifestul UIAA – To bolt or not to be

Comments are closed.