de Camelia Manea

“A man does not climb a mountain without bringing some of it away with him and leaving something of himself upon it.”

Un om nu urcă un munte fără a aduce cu sine ceva de acolo sau fără a lăsa acolo ceva din sine. Martin Conway.

1. E vacanță? E Mexic! Când le-am spus colegilor apropiați că aș vrea să merg în Mexic, nu prea m-au crezut… (hm! Prea multe mofturi într-un singur an… Kilimanjaro, Jebel Toubkal, Ararat, Triglav…). Când le-am spus că vreau să merg în echipă restrânsă, au început comentariile (care nu mă deranjează deloc dacă sunt constructive, însă dacă-s inoportune și complet neconstructive… mă întristează teribil – Eu cerusem celor cu care comunicam doar atât: să demonstreze puțină demnitate și să păstreze confidențialitatea… Nu comentez!).

Când am anunțat plecarea și am cerut sprijinul celor mai  apreciați colegi de la Club, a fost… zdrobitor! Cineva (persoană importantă!!!) mi-a tot promis un ajutor fictiv și m-a convins – de ziua națională – că nu merită să te încrezi în vorbe! Au fost însă 3 persoane care mi-au arătat, prin delicatețea și căldura lor sufletească, ce înseamnă să ai prieteni destoinici și lor le mulțumesc pentru că m-au ajutat să sper și să visez… Am avut mari greutăți, dar faptul că există oameni adevărați lângă care să-ți aduni din nou toate resursele pentru a merge mai departe e dincolo de orice cuvinte de mulțumire!

2. Pentru ce am ales această destinație? Au fost multe motive:

–          am dorit să învingem rutina, mult mai apăsătoare semestrul acesta decât oricând. Am avut parte de inedit, provocare și aventură;

–          am vrut să sfidăm iarna aspră de acasă gândindu-ne la temperaturile blânde de 24-25° C de pe Coasta Pacificului de Est sau a Atlanticului, în stațiunile din Golful Mexic;

–          am căutat să descoperim magia celui mai înalt vulcan din America de Nord – Pico de Orizaba și frumusețea nesperat de captivantă a altor vulcani, cum ar fi Nevado de Toluca sau Iztaccihuatl;

–          am vrut să ne cunoaștem limitele într-o echipă nouă, să ne dovedim ce putem, la bine și la greu;

–          ne-a atras dorința de a afla lucruri fascinante despre civilizațiile din spațiul Americii Centrale.

În perioada 25 decembrie 2011 – 5 ianuarie 2012, o echipă de patru membri ai Clubului Alpin Român a efectuat o expediție în Mexic, pe 3 dintre cei mai înalți vulcani din America de Nord. Expediția a fost încununată de succes și… aventură (pierderea documentelor în metroul din Mexico City, grindina și descărcările electrice la 5200 de metri – pe Iztaccihuatl, probleme respiratorii și pierderea cunoștinței după epuizanta coborâre de pe Ghețarul Jamapa, din Pico de Orizaba…)

3. Echipa:

–          Camelia Manea, Secția CAR Pitești

–          Adrian Negrean, Secția CAR Cluj

–          Constantin Manea, Secția CAR Pitești

–          Marian Caval, Secția CAR Galați

Pe vârful lui Nevado de Toluca, atunci când bătea vântul și scotoceam în rucsaci să scoatem steagul, ne-am dat seama că, de fapt,  echipa noastră reprezintă toate zonele istorice ale României.

4. Vârfurile vizate:

–          Nevado de Toluca – 4691 metri – al patrulea vârf din Mexic, folosit pentru aclimatizare

–          Iztaccihuatl – 5230 metri – al treilea vârf din Mexic (cel mai „scund” munte din categoria vulcanilor mexicani acoperiți cu zăpadă tot timpul anului), foarte util pentru turele de aclimatizare și pentru antrenamentul specific pe ghețar.

–          Pico de Orizaba – 5636 metri – vârful cel mai înalt din Mexic, cel mai înalt vulcan din America de Nord, face parte din Circuitul „7 – Volcanoes”.